(Articol original în engleză, tradus automat cu Microsoft Translator în alte limbi)
Natura solicitantă a profesiei de asistent medical, împreună cu volumul mare de muncă și turele lungi, pot afecta bunăstarea unei asistente medicale. [1] Angajamentul asistentelor medicale față de îngrijirea sănătății este esențial, dar acest angajament vine adesea cu un cost trecut cu vederea: epuizarea asistenților medicali.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește burnout-ul ca o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de expunerea la factori de stres cronici la locul de muncă. [2] Asistența medicală este o ocupație care se confruntă cu una dintre cele mai mari rate de epuizare; prevalența globală a epuizării asistenților medicali este de 11,2%. [3] Cu toate acestea, în alte studii care clasifică simptomele de burnout, burnout-ul asistentelor medicale a fost de până la 40,0%. [4] Mai mult, epuizarea asistenților medicali în era post-pandemie COVID-19 s-a înrăutățit. Într-un studiu recent, epuizarea asistentelor medicale a fost de până la 68,0%. [5] Impactul epuizării asistenților medicali este semnificativ prin faptul că nu numai că influențează negativ asistenții medicali, ci și pacienții și organizațiile de asistență medicală. [6]
Asistentele trebuie mai întâi să cunoască semnele de epuizare pentru a-l preveni. Burnout-ul asistentului medical poate ieși la suprafață în multe feluri (Tabelul 1),[7] dar este frecvent legat de o mână de simptome, cum ar fi oboseala, teama de a merge la serviciu, sentimentul de subapreciere și suprasolicitarea constantă. Când aceste semne sunt ignorate, burnout-ul poate duce la consecințe grave, cum ar fi creșterea erorilor medicale, scăderea productivității și o probabilitate mai mare de a părăsi complet profesia de asistent medical. [8]
| Fizic | Psihologic | Emoțional | Comportamental |
•Extenuare | •Oboseală • Dificultăți de concentrare • Detașat de personal și familie • Productivitate scăzută • Scăderea performanței • Scăderea creativității • Atitudinea negativă • Scăderea angajamentului • Pierderea scopului • Furie, iritabilitate • Anxietate crescută | • Scăderea realizărilor personale | • Sun bolnav, sosire târziu, plecare devreme •Amana •Retras • Intoleranță la schimbare • Eliminarea frustrărilor asupra personalului • Consumul crescut de alcool • Abuz de substanțe • Izolare socială |
Pentru a ajuta la menținerea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și a bunăstării generale, asistenții medicali ar trebui să stabilească obiceiuri bune de îngrijire personală care să le susțină sănătatea fizică, mentală și socială. Mai jos sunt câteva strategii practice pentru a ajuta asistenții medicali să aibă grijă de ei înșiși în mijlocul cerințelor profesiei lor. Prin implementarea acestor sfaturi, asistentele medicale pot lucra pentru a crea un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată și pentru a-și hrăni sănătatea fizică, mentală și emoțională.
• Somnul de calitate este fundamental pentru funcția cognitivă, rezistența emoțională și bunăstarea fizică. Stabiliți un program de somn consistent și creați un mediu de somn propice.
• Nutriția joacă un rol cheie în menținerea nivelului de energie și a sănătății generale. Concentrați-vă pe o dietă bine echilibrată, cu o varietate de alimente bogate în nutrienți pentru a susține corpul și mintea.
• Activitatea fizică este un puternic reducător de stres. Integrați activitatea fizică consecventă în programul zilnic, fie prin activități precum mersul pe jos, jogging, yoga sau orice exercițiu care aduce plăcere
• Fă-ți timp pentru activități în afara muncii care aduc bucurie și relaxare. Implicați-vă în hobby-uri sau activități de agrement care oferă un sentiment de împlinire și echilibru.
• Recunoașteți importanța menținerii unui echilibru sănătos între viața profesională și cea personală. Stabiliți limite clare în ceea ce privește disponibilitatea în afara orelor de lucru și comunicați-le eficient.
• Prioritizați sarcinile și organizați sarcinile de lucru. Învață să faci distincția între sarcinile urgente și cele importante și delegă atunci când este cazul pentru a evita să fii copleșit.
• Folosiți pauzele pentru a vă relaxa și a vă reîncărca. Îndepărtați-vă de spațiul de lucru, implicați-vă în activități care aduc bucurie și evitați pauzele pentru a recupera sarcinile legate de muncă.
• Acordați prioritate pauzelor de prânz ca moment pentru a hrăni corpul și mintea. Ieșiți afară, dacă este posibil, conectați-vă cu colegii sau implicați-vă în activități care promovează relaxarea.
• Promovați un mediu de susținere între colegi. Împărtășiți experiențe, provocări și succese pentru a construi un sentiment de camaraderie.
• Căutați îndrumare de la asistenți medicali cu experiență care pot oferi informații valoroase și pot sprijini dezvoltarea profesională.
• Construiți o rețea de prieteni și membri ai familiei de încredere care vă pot oferi sprijin emoțional și înțelegere.
• Încorporează mindfulness în rutina zilnică prin practici precum respirația profundă, meditația sau imaginile ghidate. Aceste tehnici pot ajuta la gestionarea stresului și la îmbunătățirea bunăstării emoționale.
• Dezvoltați ritualuri de relaxare înainte sau după muncă, cum ar fi ascultarea de muzică liniștitoare, câteva minute de reflecție liniștită sau implicarea într-un scurt exercițiu de mindfulness.
• Urmăriți oportunități de educație continuă și dezvoltare profesională pentru a rămâne motivat și implicat.
• Cultivați o mentalitate de învățare continuă. Rămâneți curios despre progresele în domeniu și explorați noi domenii de interes în domeniul sănătății.
• Recunoașteți și sărbătoriți atât realizările mici, cât și cele semnificative. Reflectați în mod regulat asupra realizărilor pentru a menține o perspectivă pozitivă.
• Stabiliți obiective realiste pentru creșterea personală și profesională. Împărțiți obiectivele mai mari în pași mai mici și realizabili pentru a urmări progresul.
• Pentru a aborda în mod proactiv debutul epuizării, este benefic să întreprindeți un exercițiu de reflecție prin catalogarea factorilor de stres specifici care contribuie la sentimentele de epuizare. Aceasta implică observarea atentă a emoțiilor și a fluctuațiilor de dispoziție în timpul muncii și identificarea potențialilor factori declanșatori.
• Luați notă de interacțiunile cu colegii sau pacienții, evaluați impactul privării de somn, evaluați volumul de muncă. Dezvoltarea unei conștientizări mentale ascuțite a acestor factori de stres vă permite să recunoașteți preventiv și să navigați în situații anxioase, împiedicându-le să aibă un impact semnificativ asupra bunăstării emoționale.
• Recunoașteți importanța de a vă lua zile de vacanță planificate pentru a vă odihni și a întineri. Deconectați-vă de la comunicarea legată de muncă în timpul liber.
• Recunoașteți și procesați emoțiile legate de îngrijirea pacientului. Reflecția regulată poate ajuta la prevenirea epuizării emoționale, oferind o ieșire pentru procesarea situațiilor dificile.
• Luați în considerare căutarea de consiliere sau terapie pentru a aborda provocările emoționale și a promova bunăstarea mentală.
1. Bean M. 31% dintre asistente medicale citează burnout-ul ca motiv pentru a părăsi locul de muncă. https://www.beckershospitalreview.com/nursing/31-of-nurses-cite-burnout-as-reason-for-leaving-job.html
2. Organizația Mondială a Sănătății. Burn-out-ul este un "fenomen ocupațional": Clasificarea internațională a bolilor. 2019. https://www.who.int/news/item/28-05-2019-burn-out-an-occupational-phenomenon-international-classification-of-diseases
3. Woo T, Ho R, Tang A, Tam W. Prevalența globală a simptomelor de burnout în rândul asistenților medicali: o revizuire sistematică și o meta-analiză. J Psychiatr Res. 2020; 123:9–20.
4. Pradas-Hernández L, et al. Prevalența epuizării la asistenții medicali pediatrici: o revizuire sistematică și o meta-analiză. PLoS UNU. 2018; 13:E0195039.
5. Bruyneel A, Smith P, Tack J, Pirson M. Prevalența riscului de burnout și factorii asociați cu riscul de burnout în rândul asistenților medicali de terapie intensivă în timpul focarului de COVID-19 în Belgia francofonă. Asistente medicale de terapie intensivă. 2021;65:103059.
6. Nabizadeh-Gharghozar Z, Adib-Hajbaghery M, Bolandianbafghi S. Epuizarea la locul de muncă a asistenților medicali: o analiză a conceptului hibrid. J Caring Sci. 2020; 9:154–161.
7. Squellati R, Zangaro GA. Opt moduri în care asistentele medicale pot gestiona un lider epuizat. Nurs Clin North Am. 2022;57:67-78.
8. Portero de la Cruz Silvia, Cebrino Jesús, Herruzo Javier și colab. Un studiu multicentric privind epuizarea, stresul perceput, satisfacția la locul de muncă, strategiile de adaptare și sănătatea generală în rândul personalului medical al departamentului de urgență. J Clin Med. 2020;9:1007.
